... azi am constientizat ca mi-ar fi interesant sa vorbesc cu o persoana celebra, pur si simplu pentru ca imi place cum gindeste, si nu pentru ca are fani, sau bani, sau faima...
i-am scris pe o adresa indicata intr-un interviu, si incerc sa ma amagesc cu gindul ca cel putin va citi.
sa-l sun? : " alo, X, salut. aaa... nu, nu ma cunosti... dar stii, vreau sa vb cu tine, mi-a placut cum ... stiu, stiu k nu o sa vb cu fiecare la care i-a placut cum raspunzi...hmm... ok. si tie o zi ... buna"
de ce nu ar fi simplu? sa mergi prin oras si sa-i intilnesti la gherete cumparind ziar, sau cartela, sau pe drum, asteptind troleul, sau, ei bine, la film, privind o drama ... ?
de ce apar limitele?
alo dan?
RăspundețiȘtergeretuu-tuuu-tuu(in receptor)
adica la ce bun mai pun eu X cind nicu tradeaza ideea ? :)
RăspundețiȘtergeremajoritatea cind ajung celebri, nu le mai pasa de pe unde au pornit...
RăspundețiȘtergere