Aplica la cea mai tare experienta internationala:

Blog foarte subiectiv, enervant pentru cei care caută cifre şi date.

vineri, 19 februarie 2010

Unde greşesc femeile?


Probabil mie îmi vine mai uşor să scriu acest post, deoarece de ceva timp sunt o observatoare a relaţiilor din afară, adică nu sunt implicată într-una, de aceea nu pun contrbuţie sentimentala la problema abordată.

Totuşi, scriu urmatoarele din observaţiile proprii:

Seară, el şi ea, şi prietenii lor:
ora 9 - dragul meu, hai poate mergem acasa?
ora 9.30 - cînd mergem acasă?
ora 10 - m-am săturat! hai acasă!!
ora 10.30 - eu merg acasă... vii cu mine? sau ţi-s mai importanţi prietenii?
ora 11 - cît se poate de vorbit cu tine?! (aici lovitura cu geanta în cap, scena reală)
ora 11.10 - ea plînge, el o cuprinde, o mîngîie, ea: tu ţii la ei mai mult decît mine, de ce seara întreagă ai stat cu ei?! eu nu însemn nimic ptr tine?! (şi iar plînge)

puţin mai diferit, dar esenţa aceeaşi:
zi obişnuita, ea, el (undeva), telefonul fiecaruia:
ea (sună)
ora 12: unde eşti? hai să vii la masă
ora 13: cînd vii la masă? eu am pregătit totul ptr tine, ah aşa, ţi-e indiferent că eu munşesc pentru tine?
ora 14: ce faci? de ce nu mai suni? (de ce să sune dacă suni tu atîta)
ora 15: mai ai mult? mi-e dor!
ora 16: hai vino acasă!
ş.a.m.d. pînă seara:
ora x: de ce ţie îţi e mai important să ieşi cu ei decît cu mine?

....
alte mofturi:
* da de ce pe ecranu tau nu-i poza me?
* cine-i asta?! de ce te uiţi aşa la ea?
* de ce nu închizi ochii cînd mă săruţi?
* de 8 martie, de ziua mea, de ziua noastra, de ziua îndrăgostiţilor, de ziua cînd ne-am cunoscut, de ziua cînd ne-am sărutat, de ziua cînd ne-am culcat, de ziua cînd ... de ce nu primesc cadou?!
* de ce nu observi că azi nu sunt fardata cu rimel de la avon da cu cel de la oriflame? (nu luaţi asta ca publicitate)

şi ca să nu dau în vileag chiar toate de-ale femeilor, pentru că, la urma urmei, femeia trebuie să mai aibă şi taine, o să mă opresc aici, dar nu înainte de a spune:

Hey!!! poate scuturăm de pe noi stereotipurile de plîngăreţe mofturoase care niciodată nu ştiu ce vor de la viaţă şi care nici altora nu le dau pace să trăiască? fetelor!! să ne dăm o palmă, şi atunci cînd el nu vine, să ieşim cu prietenele, cînd el nu vede, să îi arătăm noi, iar cînd el nu vrea, să îl facem să îşi dorească asta singur!

Zic DA femeilor puternice! (Nu neapărat emancipate, că nu-mi place vorba asta)

sursa img

Bunătate în jur...


în pofida faptului că afara e urît şi tot pe mai multe bloguri citesc despre comportamente inadecvate pe străzi, eu consider ca avem pentru ce salva lumea. azi dimineaţă am venit la universitate cu o dispozitie superbă, deoarece am vazut cum arată, sau, mai bine zis, cum se dăruieşte bunătatea, (acţiunea se petrece în rutiera 102, cu care merg dimineaţa).
Nu pot să nu vă spun şi vouă: mai întîi, un poliţist mi-a permis să mă aşez pe locul lui, întrebîndu-mă frumos dacă vreau să iau loc, apoi un băiat s-a sculat ca să lase o domnişoară pe scaun, iar aceasta i-a mulţumit.
Apoi a intrat un cuplu, şi băiatul cu grija (ţinînd fata de mînă pentru că ea nu avea cum să se ţină) a plătit, cuprinzînd-o dupa asta frumos ca ea să nu cadă.
În fine, m-am sculat şi eu pentru că eram pe aproape de destinatie, şi le-am cedat locul lor, iar el, după ce a aşezat-o pe scaun, s-a plasat protector înaintea fetei şi a sărutat-o pe frunte (ador băietii protectori).
chiar lîngă uşă m-am mai bucurat - un bărbat care i-a deschis uşa unui băieţel şi l-a ajutat să se urce în maşină, şi chiar înainte să ies eu - soferul i-a întors un leu unei doamne pentru că aceasta dăduse mai mult decît trebuia.. :D

poate sunt lucruri mici pentru care cineva ar rîde, dar eu le-am luat ca ceva foarte frumos care m-a inspirat să zîmbesc toată ziua, spre nedumerirea unora, avînd în suflet o bucată din căldura bunătăţii :)

sursa img

marți, 16 februarie 2010

Felicitări CNTM!!!

Lucrînd mai bine de 3 ani voluntar in ONG, am avut ocazia să întîlnesc persoane extrem de interesante, energice şi active care într-un fel sau altul, mi-au schimbat viziunile şi format caracterul.
Cu unii din ei interacţionam mai des, cu alţii aveam relaţii de parteneriat, dar există şi persoane din rîndul celor pe care le admiram, care alcătuiesc organizaţia ce, deja de 11 ani pune umărul sub fiecare pas al tineretului moldovean, făcîndu-l să păşească mai uşor şi mai sigur în viitor.
Consiliul Naţional al Tinerilor din Moldova, visul zis-ul CNTM, face mîine 11 ani de la fondare, adică 11 ani de acţiune în favoarea tinerilor, 11 ani de curaj în lupta pentru viitor, 11 mari perioade în istoria de dezvoltare a societăţii civile, şi toate astea pentru că le pasă de ce şi cum se întîmplă la noi în ţară.
Am scris acest post pentru a felicita unul din cele mai influente organisme naţionale, şi pentru a le ura un infinit de realizări mari şi de bucurii din succesele de zi cu zi, multă tărie (nu alcool) şi putere, pentru a continua să spună lucrurilor pe nume, să mobilizeze şi să susşină tinerii din ţară.
Aşadar, ridic acest inchipuit păhar în cinstea forţei tinerilor, reprezentată de CNTM care la vîrsta aparent copilărească ştie nu doar să zîmbească şi să transmită pozitivul ci şi să lucreze cu toată responsabilitatea pentru a face ţara mai bună.


Felicitări fiecărui membru CNTM si organizaţiei în totalitate..

luni, 15 februarie 2010

cum facem?


Încă un articol publicat în presa locală, pe care vreau să îl postez aici:

La şcoală, sau, înca din grădinitele de copii, generaţii la rînd ne învaţă cum să fim cinstiţi, să ne iubim aproapele, să nu spunem minciuni, să iertăm şi niciodată să nu jignim pe cineva.
Creştem mari, şi în licee şi universităţi aflăm despre dreptul civic, dar mai aflăm însa şi de obligaţia de cetăţean şi anume: de a nu fi pasiv, de a reactiona cînd vedem o încălcare a legii, de a nu da mită, de a anunţa cînd vedem că cineva dă, de a plăti regulat TOATE impozitele, şi multe multe altele, pentru că obligaţiile niciodată nu au fost prea puţine.
Deci, cum facem? Ne asumam riscul de a fi urît de toata lumea, însă de a purta cinstit numele de persoană cu atitudine civică pronunţată, sau închidem ochii la toate nelegiuirile ce se petrec în jur şi dormim cu perna strîns în brate?
Prea multe se petrec în jur ca să nu le vezi, şi prea multe se spun, ca să nu le auzi…
Am auzit de multe ori reluîndu-se tema dată, şi, în fiecare caz, persoana ce dă dovadă de o atitudine serioasă faţă de codul de legi, este privită cu o oarecare antipatie şi cu un gînd caracteristic pentru toţi: “ Ei da el ce treaba are în asta?”.
De ce au ajuns oamenii sa urască şi să se teama nu de încălcarea legii, dar chiar de respectarea acesteia? Unde mergem noi cu asa o atitudine de democraţie care poarta “cuțite sub fusta?” Şi de ce, de fiecare data cînd întîlnim corupţie, ne simţim extraordinar de neîndreptățiți, și, cu toată atitudinea noastră, strîngem ciuda, ura și toate nevoile în pumn și… și… mergem acasă să plângem ??! De ce noi vrem regula în țară, dar așteptăm ca o sa vie altcineva sa ne-o faca?! Dragii mei, cu siguranță o sa o facă, însa cei ce ne vor înghiți ca stat sau ne vor face sa dispărem într-o oarecare alta maniera. Atâta timp cît cetățenii nu lupta pentru propriul său stat, acesta din urma cit credeți că o să reziste?
De ce privind filme de acțiune ne bucuram pentru cel ce ucide zeci de oameni, dar când vine vorba de o drama, ne omoară abundenta de sentimentalisme?!
Ne transformam noi oare în acei roboti care nu gândesc, dar se programează de o a treia persoana?
De ce pumnii in care cândva ne țineam viata acum s-au deschis si noi o dam in mâinile altcuiva?
CÎND?? Cînd o sa ieșim și o sa luptam pentru drepturile noastre?
La fiecare acuzație, fiecare din noi spune ca nu este vinovat… dacă ar fi asa, lumea ar fi un loc minunat, însă ea nu e asa, deloc. De ce? Poate totuși problema e în noi? Eu nu fac sondaje, și nici nu ma aștept ca o sa îmi trimiteți pe posta electronica răspunsuri la fiecare din întrebările din aceasta cugetare, eu vreau doar ca voi sa va gândiți, nu numai sa revedeți.
Haideți totuși sa lăsăm o parte din marea mândrie pe care fiecare din noi o poseda, și sa fim măcar odată în viata cinstiți cu noi înșine, pentru a recunoaște, și pentru a spune mai întâi propriei persoane: “Ce am făcut eu ca sa duc o viata fericita? Si ce am făcut eu ca sa îmi pot iubi țară?”

sursa

miercuri, 10 februarie 2010

Gînduri fără rimă...


Ceea ce-mi trecea prin cap cît am stat asupra acestei postari:

* 10 februarie - azi expira termenul de valabilitate la brînza "Grăuncior", din frigiderul surorii mele.

* ciocolata cu alune mai mici nu e mai buna decît cea cu alune întregi, şi tot de ciocolată, probabil o să ridic cultul ciocolatei la ore. Face bine.

* dacă două persoane dorm pe un pat îngust, probabil, mai comod decît cap la cap, le va fi, dacă ar dormi cap la picioare, cu condiţia ca acestea să nu interacţioneze între ele. testat. demonstrat.

* cu lumina stinsă e mult mai bine de dormit. testat. demonstrat.

* dacă celui născut pentru a se tîrî, nu îi este dat să zboare, unde includem omida cu metamorfozele ei?

* dacă dragostea face lumea mai bună, ce-ar fi din Rău, dacă l-am începe a iubi? s-ar transforma în bine..?

* cine este sufletul tău pereche? persoana cu care ai aceleaşi gînduri, acţiuni, idei şi viziuni, sau cea căreia îi eşti diametral opus? cine se completează mai bine?

* dacă adevărul se află la fundul mării, semnifică oare asta că fără echipamente speciale ai toate şansele să mori în căutarea lui? parcă e un status quo pentru multe cazuri.

* dacă s-ar face autopsia în cazul morţii DE PLICTISEALĂ, ce s-ar găsi?

* unde pot să mă adresez în cazul furtului de idei nepublicate?

* abia acum am înţeles de ce uneori, unii oameni se simt urmăriţi: îi priveşte Dumnezeu.

* unde este faţa clasei? unde e tabla sau unde sunt ferestrele?

* dacă Homo Sapiens s-a civilizat, iar omul de Neandertal era mai sălbatic, înseamnă că lumea evolua. Unde, în acest caz, s-a produs schimbarea, şi la ce am greşit noi, că acum lumea spune că cu fiecare generaţie, situaţia devine mai rea?

* fiecare clipă de rîs prelungeşte viaţa cu nu ştiu cîte clipe înainte. fiecare muşchi încordat în procesul de a zîmbi, face riduri. deci, vom trăi mai mult, dar vom arăta mai bătrîni. nu demonstrează oare asta faptul că la bătrîneţe, timpul trece mai greu?

* în fine, gîndul care m-a făcut să cad pe ginduri: ce te-a ţinut pe tine să căteşti toate astea?

sursa img

marți, 9 februarie 2010

Dragoste .. ?


Ai zice că în mijlocul iernii omul nu mai caută decît lemne pentru sobă şi mănuşi pentru degete, şi parca orice suflare îngheaţă pentru a ceda locul ornamentelor pe sticlă şi chiciurei pe ramuri, însa în acest ger cumplit, nu are oare şi sufletul nevoie de o hainuţă pentru a nu tremura în bătaia vîntului?

Să fie oare tocmai Ziua Îndrăgostiţilor acel adăpost în care sufletul să se ascundă de depresia de iarna?

Şi dacă da, atunci ce fac oare cei care nu doar ca nu se pot bucura de caldura unui suflet-pereche, dar şi se mai dezamăgesc vazînd pe la colţuri perechi sărutindu-se?
Este oare ziua îndragostitilor un prilej de a mai zimbi în viscolul iernii sau doar înca o amintire ce cade în inima ca tăişul unui cuţit pe loc de rană, care trădează că eşti tu cel care incearcă încă sa înlanţuiască dragostea în inima sa?

sursa img

sâmbătă, 6 februarie 2010

Sunt Grasă!



Acest post este dedicat persoanelor care arată minunat, dar care se dau în val după tendinţe şi aiureli...

Pregatirea pentru a ieşi cu prietenii:
- Off.. cu ce să mă îmbrac? mi-aş lua rochia ceea neagră cu care am fost la Revelion, dar de atunci atît am mincat încît mă tem că o să crape pe mine.. şi ce dacă atunci mai încăpea încă o persoană lîngă mine în ea? m-am îngrăşat!
şi bluza mea iubită... cum să o iau cînd prin ea se evidenţiază fiecare pîrjoală mîncată? şi ce dacă se evidenţiază printre coaste? nuu... trebuie să slăbesc.
Gata, am decis, azi nu ies în oraş, pentru că iar o să mănînc mult. mai bine stau acasă. nici nu trebuie să mă chinui cu ce să mă îmbrac. da, aşa o să fac...

Peste 1 ora:

bine că nu am ieşit în oraş... trebuie să mă ocup de mine... trebuie să slăbesc!

- "draga mea! hai a mîncare, că tata a pregătit o friptură de minune!"
- nu pot mamă, fac acum flotari!!! mai am 5, că vreau să slăbesc, nu vezi că nu mai încap în hainele vechi? toate aluneca de pe mine!!

Fetelor!! poate îi credem şi pe cei din jur care din 5 în 5 minute ne spun că arătăm bine, nu doar acea voce a prostiei care ne cere să ne mutilăm corpul?

sursa

joi, 4 februarie 2010

Pentru ce iubim bărbaţii ?



* Pentru că ... niciodata nu ştii ce îi enervează mai tare: că nu e mîncare sau că nu le place
* Pentru că ... cînd îţi spun draga mea trebuie să te aştepţi cel puţin că o să te roage să îi faci masaj
* Pentru că ... ne lasă să plîngem pe umăr, fără a îndrăzni să ne consoleze
* Pentru că ... consideră că luîndu-ţi o floare te-au cumpărat pentru un an :)
* Pentru că ... dacă te machiezi - eşti nenaturală, dacă eşti naturală - nu-i placi
* Pentru că ... sunt ca soarele, dispar cînd vremea este rea
* Pentru că ... iubesc pisicile... :) o da... aceste mici ghemuleţe de puf şi păr
* Pentru că ... cu ei mereu ai ceva de făcut prin casă, de fapt, fără ei - şi mai multe
* Pentru că ... şi aşa sunt puţini
* Pentru că ... sunt plini de idei, numai că pentru tine ei mereu sunt în pauză
* Pentru că ... eşti atît de frumoasă încît ei nici nu îndrăznesc să ţi-o spună
* Pentru că ... ei nu se îngraşă, ei fac rezerve
* Pentru că ... devin mai buni cu vîrsta, numai că noi nu trăim pînă atunci..
* Pentru că ... ar da orice să nu mai stai la magazin la probare... de fapt, ar da orice să nu te mai îmbraci defel
* Pentru că ... orice tentativă de a ta reuşeşte imediat ce începi a plînge :)
* Pentru că ... avem nevoie să ne enervăm pe cineva, nu?
* Pentru că ... fără ei, lumea ar fi perfectă, deci tare plictisitoare, iar noi nu vrem sa trăim aşa.

sursa

Cum ne minşiunim...


Depresie - nimeni nu mă vrea, nimeni nu mă caută. Plîng. Mă şterg la ochi şi-mi spun că o să le arăt eu (singură nu ştiu încă ce, dar o să le arăt).

Veselie - îi pup pe toţi, şi ce dacă atunci nu mă vroiau? ei, greşeşte lumea... acum toţi ne iubim.. e bine.

Despărţire - gata... sunt prea tînără ca lumea să se ruineze atît de repede..!! îl vreau înapoi, dar nu acum, să se mai chinuie, să înţeleagă ce boţ de aur a pierdut!

Despărţire lungă - iiiii... gata, nu mai vreau să se chinuie!

Noua dragoste - daaa... totul se face spre bine.. încă bine că ne-am despărţit, el oricum nu se rădea niciodata...

E vară afară - waaa!!! ce cer frumos! cît e de bine să trăieşti!! şi ce dacă nimeni nu mă vrea... îi sun şi-i vreau eu pe toţi, şi or să mă vrea şi ei..!

Iarnă - brrr... ce cer urît.. de ce m-am mai născut, şi ce-i cu ambuteiajele astea?! cînd o sa se termine totul să ajung mai repede la calduţ?!

ş.a.m.d.

Concluzie?

stau pe pat - plîng. mă uit în oglindă - nu mă plac. iau foarfeca - tai. o! schimbare... iar tot e bine si frumos... ap cum se numeşte asta?

sursa